Alcoolul este o substanță psihoactivă și toxică al cărei consum reprezintă o problemă importantă de sănătate publică. Potrivit OMS, în 2019, au fost înregistrate la nivel mondial aproximativ 2,6 milioane de decese cauzate de consum, iar sute de milioane de persoane trăiesc cu tulburări legate de consumul de alcool.
Etanolul acționează asupra aproape tuturor sistemelor organismului. În creier, perturbă transmiterea semnalelor, afectând coordonarea, favorizând schimbările de dispoziție și crescând riscul de accident vascular cerebral și neuropatie.
Poate cauza tulburări hormonale, care ulterior, pot conduce la:
- probleme cu tiroida,
- tulburări ale metabolismului lipidic,
- diabet,
- afectarea fertilității.
La nivelul tractului digestiv, alcoolul deteriorează epiteliul intestinal și modifică microflora, ceea ce este asociat cu inflamație și cu un risc mai mare de cancer intestinal și esofagian. Consumul îndelungat slăbește mușchiul cardiac, crește tensiunea arterială și favorizează aritmia, diminuând totodată imunitatea și facilitând dezvoltarea infecțiilor. Ficatul suferă steatoză, hepatită și ciroză, iar în cazuri extreme se dezvoltă carcinomul hepatocelular. Alcoolul crește, de asemenea, susceptibilitatea la pneumonie, precum și pierderea masei musculare și a densității osoase.
Boli cronice, cancere și sănătatea mintală
OMS clasifică alcoolul drept cancerigen pentru om și precizează că peste jumătate din cancerele atribuite alcoolului în Europa rezultă din consumul „ușor” și „moderat”. Cercetările de la Stanford arată că inclusiv consumul moderat crește mortalitatea, în principal din cauza bolilor de inimă și a cancerelor. CDC avertizează: consumul în cantități moderate, comparativ cu abstinența, poate amplifica riscul de deces și de boli cronice.
Frecvent, problemele de sănătate mintală și dependența de alcool coexistă. Persoanele cu tulburare de consum de alcool suferă mai des de depresie, tulburări anxioase, PTSD și alte dependențe, motiv pentru care un tratament eficient trebuie să abordeze ambele aspecte. Abuzul de alcool crește, de asemenea, riscul de violență domestică, accidente rutiere și suicid.
Alcoolul în timpul sarcinii
Expunerea prenatală la alcool poate duce la spectrul tulburărilor alcoolice fetale (FASD), care include malformații ireversibile și deficite cognitive la copil. Substanța traversează placenta și poate dăuna în orice etapă a sarcinii. Nu există o cantitate sigură de alcool pentru femeile însărcinate. Chiar și dozele mici pot fi periculoase, motiv pentru care experții recomandă abstinența totală.
Limitarea consecințelor negative
Tratamentul dependenței presupune, în mod tradițional, abstinența completă, însă, în anumite cazuri, programele bazate pe reducerea consumului pot limita consecințele negative. Conceptul consumului controlat constă în stabilirea unor limite și modificarea obiceiurilor dăunătoare și este utilizat, uneori, în cazul persoanelor care nu sunt pregătite pentru o renunțare completă. Studiile populaționale arată că reducerea consumului mediu reprezintă cel mai eficient și mai rentabil mod de a limita consecințele negative asupra sănătății.