--- title: "Droguri" url: "https://sanatateclara.ro/droguri/" date: "2026-05-27" type: "topic" --- # Droguri > Impactul substanțelor psihoactive asupra organismului, mecanismele dependenței, precum și prevenția și orientarea către sănătate. Abordarea modernă de sănătate publică privind substanțele psihoactive evoluează spre un model pragmatic care completează aspirația spre abstinență cu acțiuni orientate spre limitarea riscurilor pentru sănătate și a celor sociale. Această abordare recunoaște eterogenitatea dependențelor, implementând programe cu prag scăzut, precum: - tratamentul de substituție, - schimbul de seringi, - consilierea socială, care permit includerea în sistemul de îngrijire a persoanelor incapabile să renunțe imediat la dependență, contribuind astfel la limitarea consecințelor negative ale consumului de droguri asupra sănătății. Un element esențial al acestei viziuni este integrarea farmacoterapiei cu paradigma psihosocială și utilizarea unui limbaj nediscriminatoriu, centrat pe persoană, care reduce stigmatizarea și construiește o relație terapeutică de parteneriat. Prin renunțarea la judecățile exclusiv moralizatoare în favoarea metodelor bazate pe dovezi științifice, sistemul de tratament devine mai accesibil și mai eficient în limitarea amenințărilor critice la adresa vieții și demnității persoanelor care consumă substanțe. ## Mecanismele dependenței și efectele drogurilor asupra organismului Mecanismul dependenței de droguri se bazează pe restructurarea patologică a sistemului de recompensă, în care eliberările anormal de ridicate de dopamină impun prioritizarea substanței în detrimentul stimulilor naturali. Analizând efectele drogurilor asupra organismului, se observă că substratul biologic coexistă frecvent cu tulburări psihice (depresie, anxietate), ceea ce complică procesul terapeutic. La nivel somatic, aceste substanțe exercită un efect devastator asupra organelor vitale: - opioidele inhibă centrul respirator și destabilizează activitatea cardiacă (bradicardie, edem pulmonar), - stimulantele și solvenții induc aritmii și ischemie, - fumatul de tutun și canabis accelerează degradarea vaselor de sânge. Tabloul clinic este completat de riscul ridicat de boli infecțioase (HIV, HCV), rezultat din afectarea mecanică a barierelor de protecție ale organismului, ceea ce face din dependență o boală cu un potențial distructiv multiorgan. ## Boli și complicații cauzate de consumul de droguri Efectele consumului de droguri includ numeroase boli somatice și psihice. Dependența de droguri favorizează dezvoltarea infecțiilor virale, precum: - HIV, - hepatita virală B și C, - tuberculoza, deoarece utilizarea în comun a echipamentului de injectare crește expunerea la agenți patogeni. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste o treime dintre persoanele care își injectează droguri au o infecție cronică cu HCV, iar aproape unul din cinci are HIV. Persoanele care consumă droguri injectabile suferă frecvent de infecții ale pielii și ale țesuturilor moi, precum și de endocardite recurente. NIDA subliniază că un consum prelungit de substanțe psihoactive crește riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral și cancer, iar inhalantele pot deteriora celulele nervoase din creier și sistemul nervos periferic. Complicațiile grave ale consumului de droguri afectează și femeile gravide (sindromul de abstinență neonatal), precum și persoanele expuse pasiv la fumul de tutun. Consumul de droguri afectează și persoanele din jur. Expunerea pasivă la fumul de tutun crește riscul de boală coronariană și cancer pulmonar la nefumători. ## Programe de limitare a consecințelor negative asupra sănătății Limitarea eficientă a riscurilor pentru sănătate în cazul dependențelor se bazează pe un pachet de intervenții orientate spre protejarea vieții. Pilonul central îl reprezintă programele de substituție (metadonă, buprenorfină), care stabilizează starea pacientului și reduc la jumătate riscul de infecții virale. Strategia este completată de camerele de injectare sigure, care elimină decesele prin supradoză și îmbunătățesc igiena publică, precum și de programele de testare a substanțelor (de exemplu, detectarea fentanilului). Acțiunile integrate, care includ și distribuirea de naloxonă și profilaxia preexpunere, permit stabilirea unui contact terapeutic cu persoanele dependente, reducând semnificativ mortalitatea și costurile sociale, în ciuda accesibilității globale încă insuficiente a acestor servicii. ## Limitarea riscului de supradoză — naloxona și educația În cazul supradozei cu opioide, timpul este esențial. OMS subliniază că administrarea de naloxonă poate preveni decesul dacă este aplicată suficient de rapid. Medicamentul nu produce efecte semnificative la persoanele care nu au consumat opioide. Accesul la naloxonă este însă limitat. În multe țări, preparatul este rezervat personalului medical, deși unele state au introdus vânzarea fără rețetă și au implementat programe de distribuție în comunități. OMS recomandă ca naloxona să fie accesibilă persoanelor care pot fi martore ale unei supradoze și ca acestea să beneficieze de instruire privind recunoașterea simptomelor și acordarea primului ajutor. Inițiativa Stop Overdose Safely, derulată în mai multe țări din Europa de Est, a demonstrat că distribuirea kiturilor cu naloxonă și instruirea comunităților poate crește semnificativ rata de supraviețuire. În cadrul studiului, au fost distribuite aproximativ 40.000 de kituri, au fost instruite peste 14.000 de persoane, iar în aproape fiecare caz raportat administrarea de naloxonă a salvat viața persoanei cu supradoză. ## Consumul de substanțe psihoactive în România Estimările UNODC arată că, în România, aproximativ 1–2% dintre adulți (15–64 de ani) declară că au consumat droguri în ultimul an, cel mai frecvent canabis. Față de media UE, nivelul general al consumului este mai scăzut, însă se observă o creștere treptată a utilizării substanțelor psihoactive în rândul grupelor de vârstă mai tinere. Datele europene (EMCDDA) indică faptul că un consum problematic de opioide și alte droguri tari afectează un grup mai restrâns, dar deosebit de vulnerabil al populației. Totodată, autoritățile de sănătate publică subliniază că principalele provocări rămân prevenția în rândul tinerilor și limitarea consecințelor negative ale consumului de substanțe asupra sănătății. ## Asistență, tratament și sprijin pentru persoanele care consumă droguri Programele de limitare a riscurilor combină îngrijirea medicală cu acțiunile sociale. Sprijinul complex pentru persoanele care consumă droguri include: - consiliere socială, - asistență pentru găsirea unei locuințe și a unui loc de muncă, - terapie de grup și individuală, - intervenții în domeniul sănătății mintale. Organizațiile neguvernamentale din UE desfășoară activități de tip outreach și educație între egali, ajungând la populații cu risc ridicat, inclusiv persoane implicate în chemsex, lucrători sexuali și persoane aflate în instituții penitenciare. Astfel de acțiuni construiesc încredere, reduc stigmatizarea și permit includerea consumatorilor în programele terapeutice. Consolidarea sprijinului include și integrarea tratamentului dependenței cu îngrijirea psihiatrică și cea pentru boli infecțioase. Extinderea terapiei agoniste cu opioide, creșterea accesibilității programelor de substituție, asigurarea echipamentelor sterile, educația privind un consum mai sigur, testarea substanțelor și distribuția de naloxonă alcătuiesc un sistem bazat pe dovezi. Dovezile clinice arată că astfel de programe reduc numărul infecțiilor, diminuează numărul supradozelor și îmbunătățesc calitatea vieții persoanelor care consumă droguri.