Tratamentul dependențelor a însemnat mult timp renunțarea imediată la substanța consumată. Astăzi, se impune tot mai mult convingerea că, pentru mulți pacienți, o cale mai realistă către vindecare este reducerea riscului de infecții și supradoze, precum și schimbările treptate. Strategiile terapeutice contemporane pun accentul pe acceptarea pacientului așa cum este în momentul de față, în loc să-i impună obiective nerealiste pentru moment.
Abordarea tradițională a dependențelor – abstinența totală
În trecut, terapia dependențelor se baza pe o interdicție riguroasă. Programele în 12 pași impuneau abstinența totală, iar orice recidivă ducea la excluderea din terapie. Acest model nu prevedea alte forme de sprijin în afară de renunțarea completă.
Probleme și provocări legate de abordarea bazată pe abstinență
Tulburările legate de dependențe sunt boli cronice – aproximativ 70% dintre persoane recidivează în decursul unui an de la terminarea terapiei. Concentrarea exclusivă asupra abstinenței ignoră prevenirea infecțiilor, sprijinul psihologic și factorii sociali, ceea ce favorizează recidivele și creșterea costurilor tratamentului.
Apariția conceptului de reducere a riscurilor în tratamentul dependențelor
Epidemia de HIV a impus o schimbare de abordare. OMS a subliniat că o parte dintre pacienți vor continua să consume substanțe. Obiectivul a devenit reducerea numărului de îmbolnăviri și decese. Programele de schimb de seringi, terapiile de substituție și spațiile sigure au redus transmiterea HIV/HCV și numărul deceselor.
Știința care stă la baza reducerii efectelor negative asupra sănătății
Studiile confirmă faptul că terapiile de substituție reduc mortalitatea și sporesc retenția. Locurile sigure pentru injectare reduc numărul deceselor și facilitează accesul la tratament, iar programele de înlocuire a acelor reduc transmiterea HIV/HCV.
Royal College of Physicians estimează că produsele fără tutun sunt cu aproximativ 95% mai puțin nocive decât fumatul. FDA avertizează că numai înlocuirea completă a fumatului aduce beneficii.
Minimizarea riscurilor pentru sănătate ca parte a medicinei moderne a dependențelor
Ghidurile actuale nu impun abstinența drept condiție pentru tratament. ASAM recomandă acceptarea pacienților indiferent de disponibilitatea acestora de a renunța imediat la fumat. Obiectivele sunt stabilite împreună cu pacientul, ținând cont de reducerea treptată a consumului, prevenirea infecțiilor și îmbunătățirea stării de sănătate.
Din ce în ce mai mulți experți subliniază că minimizarea riscurilor pentru sănătate permite menținerea pacientului în contact cu sistemul de sănătate și sporește șansele de continuare a tratamentului.
Exemple de aplicare a reducerii efectelor negative asupra sănătății în practica clinică
În psihiatrie se recomandă continuarea tratamentului chiar și în cazul recidivelor, precum și protecția împotriva infecțiilor și a supradozajului. În oncologie se propun alternative mai puțin dăunătoare pentru fumători, cum ar fi produsele fără tutun, pentru a reduce riscul de cancer.
Terapia de substituție stabilizează pacienții și permite reducerea treptată a dozelor. De asemenea, educația și monitorizarea sunt esențiale în acest sens.
Această temă a fost descrisă mai pe larg în publicația „ Minimizarea efectelor negative asupra sănătății ca element al îngrijirii pacientului: analiza beneficiilor și riscurilor în practica clinică ”, care discută importanța individualizării terapiei la pacienții cu risc ridicat de recidivă.
Studii actuale și dovezi științifice care confirmă eficacitatea minimizării riscurilor
Analiza a 22 de studii a confirmat că spațiile sigure reduc numărul deceselor și sporesc accesul la tratament. Programele înlocuirii acelor reduc incidența HIV/HCV cu 50% și scad mortalitatea.
Produsele fără fum sunt în mod evident mai puțin nocive decât fumatul, deși beneficiile complete se obțin doar prin renunțarea completă la fumat. Sunt necesare studii suplimentare privind efectele pe termen lung.