---
title: "Dovezile științifice în metodele de limitare a riscului – analiză comparativă a substanțelor toxice din produsele care conțin nicotină"
url: "https://sanatateclara.ro/blog/dovezile-stiintifice-in-metodele-de-limitare-a-riscului-analiza-comparativa-a-substantelor-toxice-din-produsele-care-contin-nicotina/"
date: "2026-06-04"
type: "post"
---

# Dovezile științifice în metodele de limitare a riscului – analiză comparativă a substanțelor toxice din produsele care conțin nicotină

Conștientizarea toxicității fumului de țigară și a aerosolului dispozitivelor electronice este esențială în discuțiile despre metodele de limitare a efectelor nedorite. Deși fumatul tradițional generează mii de compuși chimici, se vorbește tot mai des despre produsele alternative care conțin nicotină, menite să producă mai puține toxine. În acest articol, a fost analizată literatura disponibilă care compară profilul chimic al fumului de țigară, al aerosolului țigărilor electronice și al dispozitivelor de încălzire a tutunului.

## Bazele metodologice ale comparațiilor

### Sursele de date

Datele privind nivelurile de toxine provin în principal din analize de laborator (cromatografie, spectrometrie) și studii toxicologice in vitro și in vivo. O sursă esențială sunt revizuirile sistematice și meta-analizele biomarkerilor, care cuprind zeci de mii de participanți.

Trebuie remarcat însă că în literatura privind dispozitivele de încălzire a tutunului continuă să domine publicațiile finanțate de industrie, ceea ce impune o evaluare critică din partea experților independenți.

### Standardizarea măsurătorilor emisiilor și conținutului de substanțe toxice

Comparațiile fiabile necesită condiții uniforme de prelevare a probelor, cum ar fi volumul tragerilor sau temperatura de funcționare a dispozitivului. Se aplică protocoale ISO și regimuri intensive (de ex. canadiene), însă lipsa unui consens deplin privind parametrii produselor fără tutun (putere, compoziția lichidului) generează discrepanțe în rezultate.

Valorile prezentate sunt medii, deoarece expunerea reală depinde de obiceiurile individuale ale utilizatorului și de specificul echipamentului.

### Limitările comparațiilor între produse

Comparațiile întâmpină trei bariere.

Modelele de laborator ale tragerilor diferă adesea de stilul real de utilizare a produselor de către oameni.

Studiile independente evidențiază de obicei niveluri mai ridicate de toxine în dispozitivele de încălzire decât cele finanțate de producători.

Cunoștințele actuale se bazează în principal pe biomarkeri pe termen scurt, nu pe studii de cohortă pe mai mulți ani, care ar determina în mod univoc riscul clinic real de dezvoltare a bolilor.

## Profilul chimic al fumului de țigară ca punct de referință

### Procesul de ardere și formarea toxinelor

Arderea tutunului la temperaturi de peste 800°C duce la piroliză, în urma căreia se formează un fum compus din fază gazoasă și fază particulată. Faza gazoasă conține, printre altele:

- monoxid de carbon,
- amoniac,
- acid cianhidric,
- aldehide volatile (formaldehidă, acetaldehidă).

Faza particulată este în principal gudronul, care servește drept suport pentru mii de compuși organici, inclusiv hidrocarburi aromatice cancerigene și nitrozamine.

Mai multe informații despre diferențele de emisii de carcinogeni între diversele sisteme de livrare a nicotinei au fost adunate aici: *[Reducerea consecințelor negative asupra sănătății și studiile toxicologice: Comparație a emisiilor de carcinogeni din produsele care conțin nicotină.](https://sanatateclara.ro/blog/reducerea-consecintelor-negative-asupra-sanatatii-si-studiile-toxicologice-comparatie-a-emisiilor-de-carcinogeni-din-produsele-care-contin-nicotina/)*

### Principalele grupe de compuși nocivi

Fumul de tutun conține peste 7000 de substanțe, dintre care câteva sute sunt toxice, iar peste 70 au o acțiune cancerigenă dovedită. Metalele grele prezente în fum, precum cadmiul și plumbul, contribuie la deteriorarea rinichilor și a sistemului nervos.

### Importanța cantitativă și biomarkerii

Expunerea la monoxid de carbon determină creșterea carboxihemoglobinei (COHb). Studiile de mediu au arătat că șederea în încăperi enfumate sau fumatul unei singure țigări crește COHb cu aproximativ 1%.

Conținutul de tiocianați în sânge este în medie de 48 pmol/L la persoanele nefumătoare și de aproximativ 123 pmol/L la fumători. Acești indicatori, deși utili în evaluarea expunerii, nu determină riscul de boală la un pacient individual.

## Substanțe toxice din produsele care conțin nicotină

### Mecanismele de generare a aerosolului

În produsele fără tutun, amestecul de propilen glicol, glicerol, [nicotină](https://sanatateclara.ro/nicotina/) și arome este încălzit la o temperatură de aproximativ 150-250°C, ceea ce duce la evaporarea soluției și condensarea aerosolului.

În dispozitivele de încălzire a tutunului, inserția cu tutun este încălzită la o temperatură de 250-350°C. Nu are loc arderea completă, dar au loc reacții de piroliză. Ambele sisteme au scopul de a furniza nicotină fără aprindere, dar diferă prin materialul sursă (lichid vs. tutun) și prin temperatură.

### Compararea nivelurilor unor grupe selectate de toxine

**Aldehide volatile**

Nivelul de formaldehidă și acetaldehidă din produsele fără tutun este de la 9 la 450 de ori mai scăzut decât în fumul de tutun. Dispozitivele de încălzire a tutunului emit, de asemenea, considerabil mai puține aldehide (de ex. acetaldehidă 34–72 µg pe inserție), deși prezența lor confirmă că aerosolul nu este complet lipsit de acești compuși.

**Nitrozamine și metale**

Produsele fără tutun conțin cantități urme de nitrozamine cancerigene (NNK, NNN), dar pot elibera metale grele (nichel, plumb, crom) din elementele de încălzire care funcționează la temperaturi ridicate. Riscul pentru sănătate este amplificat de unele arome, precum diacetilul, și de lipsa standardizării dispozitivelor.

**Dispozitive de încălzire a tutunului**

În ciuda reducerii majorității toxinelor cu aproximativ 90%, unii compuși pot fi prezenți în dispozitivele de încălzire în concentrații de la 18 la 137 de ori mai ridicate decât în fum. OMS indică faptul că aceste dispozitive emit substanțe noi, specifice, cu un impact necunoscut până acum asupra organismului.

### Intervalul de variabilitate între studii

Nivelurile de toxine diferă în funcție de:

- puterea dispozitivului,
- compoziția lichidului,
- marca inserției,
- intensitatea tragerilor.

În produsele fără tutun, cea mai mare parte a masei de aerosol (89–99%) este constituită din:

- glicerină,
- propilen glicol,
- apă,

dar mici variații de temperatură pot crește emisiile de aldehide.

În dispozitivele de încălzire, raportul dintre cantitatea de tutun din baton și emisiile de nicotină poate fi mai mic decât la țigări. Utilizatorii pot consuma astfel mai multe inserții pentru a atinge nivelul dorit de nicotină. Acești factori complică comparațiile și necesită o interpretare prudentă.

### Impactul parametrilor de utilizare

Tragerile mai lungi, puterea mai mare a rezistenței și concentrația scăzută de nicotină din lichid cresc temperatura și emisiile de aldehide. În studiul metalelor s-a observat că bobinele de încălzire pot coroda la putere ridicată, eliberând nichel și plumb. La dispozitivele de încălzire, temperatura de încălzire diferă între aparate.

## Analiza comparativă a produselor nicotinice – date numerice și interpretare

În tabelul de mai jos sunt comparate valorile medii ale unor toxine selectate din fumul de țigară, aerosolul produselor fără tutun (la 150 de trageri) și aerosolul dispozitivelor de încălzire (pe o inserție). Datele provin din studiile citate mai sus.

| **Substanță** | **Țigări (pe 1 buc.)** | **Produse fără tutun (150 trag.)** | **Dispozitive de încălzire (1 inserție)** |
| --- | --- | --- | --- |
| **Formaldehidă** | ~30–300 µg | 2,0–56,1 µg | sub limita de detecție* |
| **Acetaldehidă** | 500–1600 µg | 1,1–13,6 µg | 34,35–72,11 µg |
| **Acroleină** | 200–500 µg | 0,7–41,9 µg | sub limita de detecție* |
| **NNK (nitrozamină)** | 80–500 ng | 1,1–28,3 ng | mai scăzut decât în fum* |
| **Cadmiu** | 1–2 µg | 0,01–0,22 µg | date neconcludente |
| **Plumb** | 50–200 µg | 0,03–0,57 µg | lipsesc date independente |
| **1,4-dioxan** | lipsește | lipsește | 137 × mai ridicat decât în fum |

Reducerea emisiilor de toxine în produsele fără tutun și în sistemele de încălzire (adesea cu 90–99%) nu acoperă toate substanțele. Unii compuși organici sunt prezenți în acestea la concentrații mai ridicate decât în fum. Expunerea reală depinde de modul individual de utilizare, nu doar de rezultatele de laborator.

Majoritatea studiilor se concentrează pe biomarkeri pe termen scurt, ceea ce nu permite transpunerea directă a rezultatelor într-o scădere a riscului clinic. Pentru o evaluare corectă, este esențială distincția între studiile independente și cele finanțate de industrie, precum și așteptarea analizelor de cohortă pe termen lung.

## Mecanisme biologice și indicatori de expunere

### Biomarkeri de expunere

La fumători, nivelul de carboxihemoglobină crește cu aproximativ 1% după o țigară, iar concentrația de tiocianat este de două ori mai mare decât la nefumători. În cazul produselor fără tutun, se constată o cotinină crescută, dar niveluri semnificativ mai scăzute ale metabolitului cancerigen NNAL decât în cazul fumatului tradițional.

Markerii inflamatori la utilizatorii acestor produse sunt mai ridicați decât la persoanele libere de dependență, dar rămân mai scăzuți în comparație cu fumătorii de țigări.

### Indicatori pe termen scurt ai modificărilor fiziologice

Aerosolul din sistemele de încălzire poate provoca inflamarea celulelor pulmonare și reacții cardiovasculare, cum ar fi creșterea tensiunii și rigiditatea arterială. Deși studiile pe modele celulare evidențiază o citotoxicitate mai scăzută a dispozitivelor de încălzire comparativ cu țigările, aceste produse generează în continuare stres oxidativ și forme reactive de oxigen.

Răspunsul individual al organismului la aceste procese este diversificat și depinde de genetică, bolile coexistente și viteza de metabolizare a nicotinei.

## Dovezi clinice și epidemiologice – stadiul cunoștințelor

Studiile clinice asupra produselor fără tutun și dispozitivelor de încălzire se concentrează în principal pe biomarkeri, nu pe efectele pe termen lung asupra sănătății. Deși utilizatorii acestor produse au niveluri mai scăzute ale indicatorilor cancerigeni decât fumătorii, prezintă în continuare caracteristici ale stării inflamatorii. Rapoartele OMS menționează că până în prezent nu s-a demonstrat o nocivitate mai scăzută a sistemelor de încălzire comparativ cu țigările, mai ales că emit aceleași toxine, iar unele în concentrații mai ridicate.

Datele populaționale din Asia indică răspândirea fenomenului de dual use (utilizarea simultană a ambelor produse), ceea ce anulează potențialele beneficii pentru sănătate. Experții avertizează, de asemenea, că atractivitatea acestor produse poate duce la inițierea nicotinică în rândul tinerilor și al persoanelor care nu fumau anterior, ceea ce constituie un risc epidemiologic semnificativ.

## Implicații pentru sănătatea publică și practica clinică

Reducerea emisiilor de toxine în produsele fără tutun nu înseamnă o scădere proporțională a riscului de boli, deoarece relația biologică doză-răspuns este neliniară. OMS subliniază că sistemele electronice de livrare a nicotinei generează substanțe toxice care afectează inima și plămânii, iar conceptul de utilizare „sigură” nu există. Informarea despre o expunere mai scăzută trebuie întotdeauna însoțită de reamintirea că singura alegere sigură este abstinența totală.

Medicii ar trebui să prioritizeze terapiile farmacologice certificate și NRT cu profil de siguranță confirmat. Conform analizelor independente, datele privind sănătatea populației sunt în prezent prea puține pentru a recunoaște sistemele de încălzire ca instrumente oficiale de limitare a pierderilor, mai ales în lipsa cunoștințelor despre efectele lor pe termen lung.

## Limitările dovezilor disponibile

### Lipsa studiilor de cohortă pe termen lung

Studiile de până acum se concentrează pe monitorizarea pe termen scurt a biomarkerilor și modificărilor fiziologice. Nu există date suficiente privind morbiditatea și mortalitatea în rândul utilizatorilor de produse fără tutun sau dispozitive de încălzire pe perioade de mai mulți ani. OMS indică faptul că impactul pe termen lung al acestor produse este necunoscut și că sunt necesare cercetări independente.

### Finanțarea studiilor și conflictele de interese

O parte semnificativă a literaturii privind dispozitivele de încălzire a tutunului este finanțată de producători, ceea ce poate influența designul studiilor și interpretarea rezultatelor. Recenziile independente evidențiază adesea niveluri mai ridicate de toxine și beneficii mai reduse decât rapoartele industriale. În articolele privind produsele fără tutun, unii autori au conflicte de interese legate de companiile farmaceutice.

### Variabilitatea tehnologică a produselor

Diferențele de construcție a bobinelor de încălzire, de compoziție a lichidelor și batourilor, precum și de modul de utilizare, îngreunează generalizarea rezultatelor. Unele dispozitive de încălzire generează concentrații mai ridicate de aldehide sau de compuși chimici specifici.

Protocoalele standard de laborator nu reflectă întotdeauna comportamentele reale ale utilizatorilor. Persoanele care folosesc produse fără tutun pot crește puterea dispozitivului sau modifica lichidele, ceea ce sporește emisiile de metale.

### Diferența dintre condițiile de laborator și utilizarea reală

Studiile in vitro și experimentele pe termen scurt nu iau în considerare comportamentele complexe ale consumatorilor, cum ar fi utilizarea mai multor tipuri de produse (dual use), schimbarea obiceiurilor de tragere sau expunerea îndelungată la niveluri scăzute de toxine. În consecință, concluziile privind potențiala limitare a impactului negativ clinic trebuie formulate cu prudență.

## Importanța rezultatelor pentru practica clinică și sănătatea publică

Fumul de tutun conține cel mai larg spectru de toxine (HAP, metale, monoxid de carbon). Produsele fără tutun și sistemele de încălzire reduc majoritatea acestor substanțe cu peste 90%, însă nu sunt lipsite de pericole. Pot elibera formaldehidă, metale din rezistențe sau compuși (precum 1,4-dioxanul) prezenți în concentrații mai ridicate decât în țigara tradițională.

Emisiile mai scăzute nu înseamnă o scădere proporțională a riscului de boli, iar efectele pe termen lung ale acestor produse rămân necunoscute. OMS și organizațiile pro-sănătate subliniază că cea mai sigură opțiune este abstinența totală, iar în procesul de renunțare la dependență, cele mai eficiente rămân metodele verificate: farmacoterapia (NRT) și consilierea profesională.

Datele privind emisiile mai scăzute pot servi reglementărilor juridice, dar nu pot fi baza pentru promovarea acestor produse ca fiind sigure.

Pentru a afla cum aceste mecanisme influențează statisticile de sănătate în țările cu consum scăzut de tutun ars, consultați studiul: *[Impactul metodelor de limitare a riscului asupra sănătății populației – ce spun datele de pe piețele cu consum scăzut de tutun ars?](https://sanatateclara.ro/blog/impactul-metodelor-de-limitare-a-riscului-asupra-sanatatii-populatiei-ce-spun-datele-de-pe-pietele-cu-consum-scazut-de-tutun-ars/)*