---
title: "Costurile indirecte și directe ale tratamentului bolilor asociate tutunului în sistemul de sănătate românesc"
url: "https://sanatateclara.ro/blog/costurile-indirecte-si-directe-ale-tratamentului-bolilor-asociate-tutunului-in-sistemul-de-sanatate-romanesc/"
date: "2026-07-15"
type: "post"
---

# Costurile indirecte și directe ale tratamentului bolilor asociate tutunului în sistemul de sănătate românesc

Produsele nicotinice moderne și utilizarea tradițională a tutunului generează sarcini enorme pentru sistemul de sănătate și economia românească. Bolile asociate tutunului nu sunt doar probleme de sănătate – sunt, de asemenea, cheltuieli publice de miliarde, pierdere de productivitate și costuri sociale uriașe. Acest articol analizează cât de mari sunt costurile directe ale tratamentului și costurile indirecte rezultate din nicotinism și cum metodele de prevenție și atenuare pierderilor le pot limita.

## Costurile directe ale tratamentului bolilor asociate tutunului

### Spitalizările și tratamentul oncologic, pneumologic și cardiologic

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în România – sunt responsabile de peste 50% din totalul deceselor (Eurostat, 2022). Studiul costurilor insuficienței cardiace din România a arătat că în 2019 au fost identificate 375 037 de episoade de spitalizare din această cauză, iar costul mediu a fost de 996 euro pe episod – în total 376 mil euro la nivel național. La aceasta se adaugă costurile de spitalizare pentru accidente vasculare cerebrale și infarcturi.

Pe secțiile de oncologie, o povară tot mai mare o reprezintă cancerul pulmonar. În 2022, în România se estimau peste 100 000 de diagnostice noi de cancer, iar rata de supraviețuire a cancerului pulmonar rămâne sub media UE. Această boală este puternic legată de fumat – România are una dintre cele mai ridicate rate din UE de fumători zilnici în rândul bărbaților (37,4% conform ESC Atlas 2024).

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) necesită spitalizări numeroase și farmacoterapie modernă. În contextul românesc, unde accesul la îngrijirea de specialitate în orașele mai mici este limitat, mulți pacienți ajung la spital abia într-un stadiu avansat al bolii, ceea ce amplifică costurile de tratament.

### Proceduri medicale, medicamente, reabilitare și îngrijire pe termen lung

Pacienții cu boli cardiovasculare sau cancere pulmonare necesită intervenții cardiochirurgicale, radioterapie, chimioterapie și reabilitare de lungă durată. Costurile programelor de medicamente – inclusiv ale terapiilor antiplachetare scumpe și ale medicamentelor biologice – împovărează bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Studiul costurilor insuficienței cardiace a arătat că costul mediu al spitalizării cu boli coexistente (inclusiv cardiologie intervențională) atinge chiar 2000–2300 euro pe episod. În cazul cancerului pulmonar, costurile de tratament ale unui singur pacient (operație, radioterapie, imunoterapie) pot depăși de mai multe ori salariul mediu anual.

### Date numerice pentru România – cheltuieli anuale

Conform datelor Tobacco Atlas, costurile anuale ale bolilor asociate fumatului (costuri directe de tratament și indirecte – productivitate pierdută) depășesc 24 de miliarde de lei (aproximativ 4,8 mld euro). Aceasta este o estimare conservatoare – având în vedere că doar insuficiența cardiacă generează costuri de spitalizare de ordinul a 376 mil euro, la care se adaugă cancerele, BPOC, accidentele vasculare cerebrale și bolile vasculare periferice.

Cheltuielile României pentru sănătate (ca % din PIB) se numără printre cele mai scăzute din UE, ceea ce înseamnă că bolile asociate tutunului absorb o parte disproporționat de mare din bugetul de sănătate deja limitat. Ridicate sunt și potențialele costuri de rambursare a medicamentelor de dezintoxicare – deși produsele NRT sunt disponibile în farmacii fără rețetă, programul „Stop Fumat” acoperă doar câteva centre, iar rambursarea sistemică a farmacoterapiei nicotinice nu există.

## Costurile indirecte rezultate din nicotinism

### Productivitate scăzută și absențe la locul de muncă

Nicotinismul duce la o pierdere semnificativă de productivitate. Studiul costurilor insuficienței cardiace din România a estimat costurile zilelor de lucru pierdute la 122 mil euro anual – și aceasta este doar o categorie de boli. Persoanele cu boli cronice respiratorii și cardiovasculare trebuie adesea să-și limiteze activitatea profesională sau să iasă la pensionare anticipată.

### Mortalitatea prematură și impactul asupra sistemului de pensii și pieței muncii

Decesul prematur cauzat de bolile asociate tutunului nu este doar o dramă familială – este și o pierdere de forță de muncă și o povară pentru sistemul de pensii. Doar în cazul insuficienței cardiace, costurile anuale ale deceselor premature au fost estimate la 230 mil euro. Fumatul este responsabil în total de 29 500 de decese anual (aproximativ 9% din totalul deceselor), inclusiv 23 300 de bărbați – ceea ce, la o vârstă medie mai scăzută decât speranța de viață generală (72,8 ani pentru bărbați), înseamnă pierderea de ani de productivitate la scară masivă.

Modelul TETSiM aplicat în raportul Aspen Institute a arătat că continuarea politicii actuale de acciză (cu majorări care nu țin pasul cu creșterea veniturilor) va duce la 13 207 decese premature suplimentare până în 2026 – în timp ce implementarea majorărilor decisive conform UTTD ar permite evitarea a 92 801 de decese premature.

### Pierderile economice pentru bugetul statului și întreprinderi

Costurile economice totale ale nicotinismului – incluzând spitalizări, tratament, absențe, pensii și venituri pierdute – depășesc 24 mld lei anual. La aceasta se adaugă pierderile rezultate din piața neagră a tutunului, care a costat bugetul aproximativ 32 mld lei în 11 ani (2012–2023), deși cota sa a scăzut de la 36% în 2010 la aproximativ 8% în 2023.

## Bolile cu cea mai mare povară financiară

### Bolile cardiovasculare: infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România (peste 50% în 2022). Fumatul contribuie la ateroscleroza accelerată, hipertensiune și boala coronariană. Doar tratamentul insuficienței cardiace costă sistemul 376 mil euro anual (spitalizări), iar costurile indirecte – zile de lucru pierdute și decese premature – adaugă încă 352 mil euro. Accidentele vasculare cerebrale și infarcturile generează sarcini suplimentare, iar pacienții necesită adesea reabilitare permanentă și îngrijire neurologică.

ESC Atlas 2024 indică faptul că România are una dintre cele mai ridicate rate din UE de fumători zilnici în rândul bărbaților (37,4%) – ceea ce se traduce direct în sarcina cardiologică.

### Bolile oncologice asociate nicotinismului

În 2022, în România se estimau peste 100 000 de diagnostice noi de cancer. Cancerul pulmonar, puternic asociat cu fumatul, are o rată de supraviețuire sub media UE. Conform analizei economice a Institutului de Îngrijire Medicală Modernă (INO-MED), impactul anual mediu asupra GVA (valoarea adăugată brută) asociat cancerului pulmonar din România este de aproximativ 131 mil euro.

Cancerele laringiene și esofagiene sunt, de asemenea, puternic legate de fumul de tutun; deși incidența lor este mai scăzută, necesită tratament chirurgical și radio-chimic costisitor.

### Bolile sistemului respirator: BPOC, astm

BPOC și astmul generează costuri semnificative de spitalizare și farmacoterapie. În România, ca în multe țări din Europa Centrală și de Est, o mare parte a bolnavilor de BPOC rămâne nediagnosticată – ceea ce înseamnă că costurile reale sunt mai ridicate decât ar rezulta din statisticile oficiale. Fumatul agravează semnificativ evoluția astmului: pacienții fumători au mai multe exacerbări și spitalizări, iar eficacitatea tratamentului este la aceștia mai scăzută.

## Analiza tendințelor costurilor în România

### Modificări ale cheltuielilor și tendințelor de consum

Raportul Aspen Institute din 2025 a evidențiat o tendință paradoxală: în ciuda majorărilor anuale de acciză, țigările au devenit în România cu 30% mai ieftine în raport cu veniturile între 2015 și 2023 (2,79% vs. 4,03% din PIB per capita pentru 100 de pachete). Ca efect, consumul și prevalența fumatului – în loc să scadă – au crescut, revenind la nivelul din 2016.

Totodată, crește rapid piața HTP (creșterea vânzărilor cu peste 375% în anii 2018–2023) și a țigărilor electronice, aceste produse ajungând în primul rând la tineri (43% dintre adolescenți au încercat țigara electronică, 29% declară utilizarea curentă).

### Compararea costurilor de tratament ale fumătorilor vs. nefumătorilor

Studiile economice dovedesc că costurile de tratament ale pacienților fumători sunt semnificativ mai ridicate decât ale persoanelor nefumătoare. Fumătorii sunt spitalizați mai frecvent pentru boli cardiace, accidente vasculare cerebrale și cancere și au, de asemenea, șederi mai lungi în spital. Profilul de sănătate al României din 2025 (OECD/EC) indică faptul că factorii de risc legați de stilul de viață – inclusiv fumatul – sunt responsabili de o mare parte a disproporției în speranța de viață între România și media UE (72,8 vs. 80+ ani pentru bărbați).

### Prognoze la nivelul actual al fumatului

Modelul TETSiM prognozează că, dacă politica actuală de acciză va fi menținută, consumul de țigări va crește de la 26,2 mld bucăți în 2023 la 26,99 mld în 2026, iar prevalența fumatului va crește cu 0,3 pp. Aceasta înseamnă o creștere suplimentară a costurilor de tratament și a costurilor indirecte. Doar implementarea UTTD ar permite inversarea acestei tendințe – reducând consumul la 22,85 mld bucăți și prevalența cu 2 pp.

## Cum sunt influențate cheltuielile de metodele de limitare a consecințelor negative asupra sănătății?

### Scenarii de reducere a cheltuielilor

Modelul TETSiM a arătat că implementarea UTTD din 2024 ar aduce 7,26 mld lei suplimentare de venituri bugetare în trei ani, prevenind simultan 92 801 de decese premature. Într-un scenariu alternativ – care presupune tranziția în masă a unei părți a fumătorilor la produse cu risc mai scăzut – se poate aștepta o reducere suplimentară a spitalizărilor și a costurilor de tratament.

Experiențele Marii Britanii indică faptul că tranziția de 50% a fumătorilor la dispozitive de vaporizare ar putea economisi NHS peste 518 mil lire sterline anual. În condițiile românești, unde sistemul de sănătate este cronic subfinanțat, chiar economii proporțional mai mici ar avea o importanță semnificativă.

### Modele de simulare: reducerea spitalizărilor și bolilor cronice

Royal College of Physicians estimează că acțiunile de limitare a pierderilor au un potențial enorm de a preveni decesele și invaliditatea rezultate din fumat. La rândul său, Organizația Mondială a Sănătății avertizează că aceste programe trebuie să fie bazate pe dovezi, bine reglementate și nu pot fi utilizate pentru marketingul noilor produse. Cochrane Collaboration indică faptul că terapia de substituție nicotinică crește probabilitatea de reducere a fumatului cu peste 50% în comparație cu placebo.

### Compararea costurilor intervențiilor vs. lipsa acțiunii

Costul introducerii programelor de prevenție și atenuare a consecințelor asupra sănătății este semnificativ mai scăzut decât costul tratamentului bolilor avansate. Cheltuielile pentru extinderea programului „Stop Fumat”, rambursarea NRT și campaniile educaționale sunt neglijabile în comparație cu miliardele cheltuite pe spitalizări. Raportul Aspen Institute estimează că doar diferența de venituri bugetare între calendarul actual de acciză și UTTD este de 7,26 mld lei în trei ani – sumă suficientă pentru construcția a două spitale regionale (Cluj și Iași).

Țările care au mizat pe reducerea consecințelor negative asupra sănătății (Marea Britanie, Suedia) obțin o scădere mai rapidă a îmbolnăvirilor și economii mai mari. În condițiile românești, aceasta necesită o politică bine gândită, cuprinzând educația publică, sprijinul psihologic, accesul la produse cu risc mai scăzut și – mai ales – majorări decisive ale accizei pe țigări.