Dezvoltarea produselor fără fum pune sub semnul întrebării abordarea tradițională a combaterii nicotinismului. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pledează pentru eliminarea completă a nicotinei și tratează acțiunile de limitare a riscurilor ca pe o implementare deplină a Convenției-cadru pentru controlul tutunului (FCTC). Între timp, Suedia a optat pentru modelul „smoke-free”. Prezentul text compară documentele oficiale ale OMS și ale guvernului suedez, evidențiind diferențele în definirea „sfârșitului fumatului” și consecințele pentru sănătatea publică.
Cadrul OMS în reducerea nicotinismului
OMS a recunoscut FCTC drept fundament al politicii globale antitutun. Acest document obligă părțile să reglementeze compoziția produselor din tutun, să introducă avertismente de sănătate, să interzică publicitatea și să asigure accesul la tratamentul dependenței. Articolul 5.3 impune protejarea politicilor de sănătate față de influența industriei tutunului, iar articolul 14 încurajează utilizarea farmacoterapiei și a consilierii.
OMS declară că obiectivul politicii sale este nu doar o lume fără fum, ci și fără nicotină. Limitarea efectelor negative asupra sănătății înseamnă pentru organizație implementarea deplină a FCTC:
- interzicerea publicității,
- taxe ridicate,
- sprijin pentru renunțarea la fumat.
În poziția sa din 2025, OMS avertizează împotriva utilizării acestui termen de către industrie și afirmă că acesta nu poate constitui un pretext pentru relaxarea reglementărilor. Organizația atrage atenția că produsele fără fum creează dependență, că beneficiile lor pentru sănătate nu au fost dovedite și că ar trebui interzise sau strict reglementate (interdicția aromelor, limite de nicotină, impozitare).
OMS nu susține metodele comerciale de atenuare a riscurilor în nicotinism și încurajează țările să limiteze orice formă de consum.
Politica guvernului Suediei în domeniul nicotinismului
Începând cu anii ’60, Suedia a implementat măsuri stricte de reducere a fumatului:
- a interzis publicitatea la țigarete,
- a introdus taxe ridicate,
- a stabilit limite de vârstă pentru vânzare,
- a creat zone fără fum.
Totodată, a permis vânzarea controlată a produselor fără fum (cu condiția notificării și respectării standardelor de calitate).
Obiectivul-cheie al guvernului este atingerea unui nivel „Smoke-free Sweden”, adică o pondere a fumătorilor zilnici care să nu depășească 5%. În ciuda procentului scăzut de fumători, aproximativ 28% dintre locuitori utilizează produse cu nicotină. Produsele fără fum sunt fabricate prin pasteurizare, iar produsele fără tutun reprezintă o categorie nouă. Efectele lor pe termen lung rămân necunoscute.
Popularitatea crescândă a alternativelor a determinat parlamentul să adopte Legea privind produsele fără tutun (SFS 2022:1257), care introduce notificarea obligatorie, standarde de calitate și restricții de marketing.
Raportul SOU 2021:22 reamintește că doar medicamentele cu nicotină sunt concepute cu scopul renunțării la fumat. Pentru produsele fără fum, lipsesc dovezile privind reducerea dependenței.
Compararea definițiilor „sfârșitului fumatului” și a abordărilor de limitare a efectelor negative asupra sănătății
OMS percepe „sfârșitul fumatului” ca o stare lipsită de nicotină. Limitarea riscurilor pentru sănătate înseamnă pentru organizație implementarea restrictivă a FCTC:
- interzicerea publicității,
- impozitarea,
- accesul la terapie.
Limitarea produselor alternative este, prin urmare, un element firesc al acestei abordări. OMS îndeamnă țările să interzică sau să restricționeze sever vânzarea produselor fără tutun.
Perpectiva suedeză definește sfârșitul fumatului ca absența fumului. Guvernul consideră că trecerea la produse fără fum poate reduce morbiditatea prin boli legate de tutun, dacă aceasta este însoțită de taxe ridicate la țigarete, interdicția publicității și informarea cu privire la riscuri. Acest pragmatism ridică întrebări cu privire la normalizarea dependenței. Raportul SOU 2021:22 reamintește că dovezile privind eficacitatea produselor fără fum în renunțarea la fumat sunt foarte slabe, iar utilizatorii recurg adesea simultan la mai multe produse.
Diferența de definiții influențează reglementările. OMS pledează pentru restricționarea uniformă a tuturor produselor cu nicotină, în timp ce Suedia diferențiază produsele în funcție de nocivitate și permite vânzarea lor adulților.
Criticii susțin că un astfel de model poate conduce la normalizarea dependenței și la creșterea consumului în rândul tinerilor. Susținătorii argumentează că, în condiții de restricții adecvate, alternativele pot contribui la scăderea mortalității asociate fumatului.
Analiza impactului atenuării riscurilor pentru sănătate în nicotinism asupra indicatorilor de sănătate
Suedia înregistrează unii dintre cei mai scăzuți indicatori de cancer pulmonar din Europa. Analiza sugerează că creșterea utilizării produselor fără fum, combinată cu măsurile tradiționale antitutun, a salvat mii de vieți masculine. Cu toate acestea, aproximativ 9.000 de decese anuale sunt în continuare atribuite fumatului. Consumul total de nicotină este în creștere, în special în rândul femeilor tinere care utilizează produse fără fum.
Swedish Cancer Society atrage atenția că nu există dovezi că procentul scăzut de fumători se datorează utilizării produselor fără fum; utilizatorii produselor fără tutun sunt mai predispuși să înceapă să fumeze sau să utilizeze simultan mai multe produse.
Limitări și controverse
Interpretarea „managementului riscurilor” generează controverse. OMS și organizațiile pro-sănătate o asociază cu implementarea deplină a FCTC și cu protejarea politicilor față de influența industriei, în timp ce industria o utilizează pentru promovarea noilor produse.
Dr. Paul Richardson, director medical al Conway Medical Center, declara într-un interviu pentru WMBF News că absența tutunului din plicurile cu nicotină reduce expunerea la toxine, însă nu elimină riscul. Acesta și-a exprimat îngrijorarea că tinerii ar putea considera în mod eronat aceste produse ca fiind „complet inofensive”. A reamintit că nicotina are efecte documentate asupra sistemului cardiovascular și că efectele pe termen lung ale acestor produse sunt necunoscute. În același material, a precizat că nu recomandă utilizarea plicurilor cu nicotină nici măcar ca metodă de renunțare la fumat și îi încurajează pe pacienți să apeleze la terapiile cu nicotină aprobate.
Produsele în sine ridică semne de întrebare: în compoziția lor, au fost detectate nitrozamine și metale grele, iar efectele pe termen lung sunt necunoscute. De aceea, medicii recomandă utilizarea terapiilor cu nicotină înregistrate și avertizează împotriva produselor nereglementate.
Concluzii și implicații practice
Compararea OMS și a Suediei relevă două viziuni diferite asupra politicii privind nicotina. OMS urmărește o lume „nicotine-free” și înțelege acțiunile de limitare a expunerii la factori de risc ca implementare a FCTC însoțită de restricții severe asupra noilor produse. Suedia urmărește un „smoke-free Sweden”, permițând produse mai puțin nocive pentru adulți, combinate cu taxe ridicate și interdicția publicității. Deși modelul suedez a redus procentul fumătorilor, consumul total de nicotină este în creștere, ceea ce necesită o monitorizare atentă.
Factorii de decizie din alte țări ar trebui să țină seama de experiențele diferitelor sisteme de sănătate și de diferențele de interpretare privind gestionarea efectelor adverse. În acest context, utile pot fi și analizele dezvoltate în alte studii, precum cel privind limitarea riscului unor comportamente dăunătoare în politica globală – conflictul de poziții dintre OMS, UE și anumite sisteme naționale. Acestea arată că introducerea alternativelor cu nicotină necesită implementarea simultană a mecanismelor de protecție a tinerilor, limitarea activităților de marketing și o comunicare riguroasă a riscurilor.
Practica clinică ar trebui să rămână bazată pe dovezi, iar pacienții orientați, în primul rând, spre terapiile cu nicotină înregistrate; produsele alternative pot fi luate în considerare doar în situațiile în care alte metode nu au dat rezultate.