---
title: "Aspectele economice ale nicotinismului și metodelor de limitare a pierderilor în sănătate pentru bugetul României"
url: "https://sanatateclara.ro/blog/aspectele-economice-ale-nicotinismului-si-metodelor-de-limitare-a-pierderilor-in-sanatate-pentru-bugetul-romaniei/"
date: "2026-07-10"
type: "post"
---

# Aspectele economice ale nicotinismului și metodelor de limitare a pierderilor în sănătate pentru bugetul României

Utilizarea nicotinei rămâne una dintre cele mai mari poveri pentru sănătatea publică și finanțele statului. Conform analizelor românești, costurile anuale ale tratamentului bolilor asociate cu inhalarea fumului și ale productivității pierdute depășesc 24 de miliarde de lei, iar o parte semnificativă a cheltuielilor este absorbită de oncologie și cardiologie. Totodată, crește interesul pentru metodele de limitare a impactului negativ asupra sănătății prin produse fără fum și dispozitive de vaporizare, care în opinia multor medici pot ajuta fumătorii să reducă expunerea la toxine. Articolul discută bilanțul dintre veniturile din accize și costurile de sănătate și prezintă modul în care diferite scenarii pot modela cheltuielile publice.

## Costurile de sănătate ale nicotinismului

Nicotinismul în România nu este exclusiv o problemă medicală, ci mai ales o povară enormă pentru finanțele statului și economie. Conform datelor Tobacco Atlas, costul anual al bolilor asociate fumatului (costuri directe de tratament și indirecte – productivitate pierdută) depășește 24 de miliarde de lei, ceea ce rezultă din faptul că această dependență:

- consumă resurse semnificative pentru tratamentul direct, incluzând spitalizări și proceduri oncologice, al căror cost ridicat este amplificat de întârzierile în diagnostic și de accesul limitat la prevenție – speranța de viață în România se numără printre cele mai scăzute din UE, iar numărul de ani trăiți în sănătate după 65 de ani este cu peste jumătate mai mic decât media UE;
- provoacă absențe de boală în masă, productivitate scăzută și mortalitate prematură a lucrătorilor – fumatul este responsabil de aproximativ 29 500 de decese anual (aproape 9% din totalul deceselor), inclusiv 13,4% din decesele în rândul bărbaților;
- constituie cauza principală a degradării vaselor și a țesutului pulmonar, ceea ce generează o povară care îi obligă pe medici să ia în considerare acțiuni de limitare a efectelor nedorite asupra sănătății la pacienții cel mai puternic dependenți;
- se înscrie în tendința negativă globală, în care cheltuielile pentru bolile asociate tutunului reprezintă aproape 2% din PIB-ul mondial, limitând creșterea economică a multor țări;
- împovărează sistemul mult mai puternic decât în țările care aplică prevenția modernă, dovadă fiind Suedia, unde datorită reducerii radicale a numărului de fumători s-au redus eficient costurile sociale ale dependenței.

O astfel de prezentare arată că investiția în prevenție și tratamentul eficient al dependenței nu este doar o cerință medicală, ci și o necesitate economică.

## Impactul metodelor de limitare a efectelor nedorite asupra costurilor de sănătate

Metodele de limitare a efectelor nedorite, bazate pe substituirea țigărilor tradiționale cu alternative mai puțin nocive, prezintă un potențial ridicat de reducere a costurilor de sănătate, ceea ce confirmă rapoartele Public Health England care indică o toxicitate cu aproximativ 95% mai scăzută a produselor fără fum.

Simulările modelelor populaționale din Japonia și Marea Britanie sugerează că tranziția în masă a fumătorilor la produse cu risc redus ar putea aduce economii sistemice de miliarde, reducând numărul spitalizărilor pentru boli coronariene și respiratorii cu milioane de cazuri. Experiențele scandinave, în special ale Suediei, unde incidența cancerelor asociate tutunului este cu 41% mai scăzută decât în restul Uniunii Europene, demonstrează eficacitatea combinării restricțiilor cu accesul la forme mai puțin nocive de nicotină, deși generează simultan îngrijorarea mediilor medicale privind creșterea numărului total de persoane dependente, în special în rândul femeilor și tinerilor.

În ciuda lipsei datelor privind siguranța completă pe termen lung, experții estimează că chiar o migrare de zece procente a consumatorilor către produse cu emisii reduse de toxine generează o descărcare imediată a bugetelor de sănătate prin scăderea cheltuielilor pentru terapia afecțiunilor rezultate din inhalarea fumului de tutun.

## Veniturile fiscale asociate cu piața nicotinică

Piața produselor nicotinice constituie un element important al sistemului fiscal românesc. Conform raportului Aspen Institute Romania din 2025, veniturile din acciza pe tutun au reprezentat 3,8% din totalul veniturilor bugetare în 2021. Simularea TETSiM (Tobacco Excise Tax Simulation Model) realizată pentru anii 2024–2026 indică faptul că doar veniturile din acciză și TVA de pe produsele din tutun ating peste 23 de miliarde de lei anual.

România este al doilea producător de țigări din UE, după Polonia – în 2024 s-au produs aproximativ 64,5 miliarde de bucăți, din care aproximativ 66% au fost destinate exportului. O cotă și mai mare a exportului privește produsele din tutun încălzit (HTP) – peste 90% din producție merge în străinătate (42,93 mld bucăți în 2023), generând un excedent comercial de ordinul a 1 mld euro. Această poziție de export obligă statul la un echilibru prudent între veniturile ridicate din țigările tradiționale și diferențierea cotelor de acciză pentru produsele alternative.

Important este faptul că raportul Aspen Institute a arătat că acciza nu influențează balanța comercială, deoarece este prelevată în țara de consum – prin urmare, majorările sale afectează exclusiv consumul intern, fără a amenința exportul. Cu toate acestea, industria tutunului – care angajează doar aproximativ 3000 de persoane (0,056% din totalul angajaților) – construiește eficient narațiunea despre crearea de locuri de muncă și investiții, ceea ce complică dezbaterea privind majorările.

## Analiza costurilor vs. beneficiile implementării metodelor de limitare a consecințelor negative asupra sănătății

Analiza modelelor economice indică faptul că implementarea metodelor de limitare a consecințelor negative asupra sănătății necesită un echilibru precis al politicii fiscale, astfel încât potențialele beneficii de sănătate să compenseze schimbările în veniturile bugetare.

Datele esențiale le furnizează modelul TETSiM aplicat în raportul Aspen Institute, care compară două scenarii: menținerea calendarului actual de acciză (Codul fiscal) și implementarea majorărilor conforme cu Directiva Fiscală UE planificată (UTTD). Rezultatele sunt univoce:

- **Scenariul actual (Codul fiscal):** majorările modeste ale accizei nu țin pasul cu creșterea veniturilor și inflația. Țigările în 2023 erau cu 30% mai ieftine în raport cu veniturile decât în 2015 (2,79% vs. 4,03% din PIB per capita pentru 100 de pachete). Efect: creșterea consumului la 26,99 mld bucăți în 2026, creșterea prevalenței cu 0,3 pp și 13 207 decese premature suplimentare.
- **Scenariul UTTD:** majorări decisive (54% pentru țigări, 175% pentru HTP până în 2026) generează 7,26 mld lei suplimentare (1,45 mld €) de venituri bugetare în trei ani, scăderea consumului la 22,85 mld bucăți, reducerea prevalenței cu 2 pp și evitarea a 92 801 decese premature.

Suma veniturilor suplimentare din UTTD ar fi suficientă pentru finanțarea integrală a construcției a două din cele trei spitale regionale planificate (Cluj, Iași, Craiova).

Deși acciza mai scăzută pe alternative favorizează popularitatea lor și reducerea sarcinilor pentru sistemele de sănătate (ca în Marea Britanie sau Japonia), experții avertizează împotriva riscului restricțiilor disproporționate, care pot descuraja abandonarea țigărilor tradiționale. În final, politica eficientă trebuie să fie flexibilă – ar trebui să premieze financiar alegerea produselor mai puțin nocive, aplicând simultan reglementări de marketing care protejează tinerii de noi forme de dependență.

## **Politica fiscală și reglementările de piață în contextul limitării efectelor nedorite**

Politica fiscală și regulatorie proiectată corespunzător constituie un instrument esențial în modelarea atitudinilor de consum, iar eficacitatea sa în contextul limitării riscului se bazează pe:

- diferențierea sarcinilor fiscale, care prin menținerea unei accize ridicate pe țigări cu stimulente simultane pentru produsele fără fum stimulează migrarea fumătorilor către produse cu toxicitate mai scăzută – în România, HTP sunt în continuare impozitate semnificativ mai puțin decât țigările (35,84 lei/1000 buc. vs. 126,55 lei/1000 buc. în 2023), iar raportul Aspen Institute recomandă schimbarea bazei de acciză a HTP de la kilogram la bucată, pentru a egaliza principiile de impozitare;
- controlul regulatoriu precis, care datorită interdicțiilor de publicitate (Legea 232/2024) și limitelor restrictive de vârstă (Legea 64/2024) protejează tinerii, iar fumătorilor adulți le furnizează informații riguroase despre diferențele de risc pentru sănătate;
- adaptarea modelelor internaționale verificate, precum abordarea britanică sau suedeză, unde echilibrarea taxelor și educația au dus la scăderea incidenței cancerelor și la reducerea costurilor de spitalizare.

Scenariul optim pentru România necesită, prin urmare, elaborarea unor inițiative coerente care să combine stabilitatea veniturilor bugetare cu sprijinirea activă a nocivității mai scăzute, asigurând, totodată, accesul generalizat la terapii profesionale ale dependenței – în cadrul programului extins „Stop Fumat”.

## Exemple de experiențe internaționale

Experiențele internaționale furnizează dovezi esențiale că abordarea diferențiată a produselor nicotinice poate aduce beneficii economice și de sănătate măsurabile, ceea ce confirmă exemplele a trei state:

- **Suedia** a atins cel mai scăzut procent de fumători din Uniunea Europeană (5,4%), ceea ce s-a tradus într-o incidență cu 41% mai scăzută a cancerelor asociate tutunului și în stabilitate bugetară, în ciuda provocărilor crescânde legate de consumul general de nicotină în rândul femeilor tinere;
- **Japonia** a înregistrat o scădere a spitalizărilor pentru sindroame coronariene acute în perioada popularizării dispozitivelor de încălzire a tutunului, iar simulările indică faptul că migrarea ulterioară a utilizatorilor poate preveni 12 milioane de cazuri de boli și poate aduce economii de ordinul a 454 mld JPY;
- **Marea Britanie** a implementat un model pionier de promovare a dispozitivelor de vaporizare, care conform estimărilor experților de la Brunel University poate aduce National Health Service economii de ordinul a 518 mil GBP anual, cu condiția menținerii reducerii de 95% a nocivității comparativ cu țigările.

Exemplele de mai sus arată că, deși fiecare stat utilizează instrumente fiscale și regulatorii diferite, numitorul comun rămâne aspirația la descărcarea radicală a sistemelor publice de sănătate prin substituirea celor mai toxice produse arse.

## Limitările datelor și incertitudinea economică

În ciuda prognozelor promițătoare, evaluarea economică completă a metodelor de limitare  a impactului negativ asupra sănătății întâmpină bariere metodologice importante, deoarece:

- lipsesc date de cohortă pe termen lung care să permită evaluarea univocă a impactului produselor fără fum asupra incidenței bolilor după 20–30 de ani, excluzând totodată influența factorilor perturbatori, precum progresul în medicină sau schimbările stilului de viață;
- modelarea costurilor indirecte rămâne grevată de o incertitudine mare, ceea ce rezultă din necesitatea de a lua în considerare variabile dificil de măsurat, precum calitatea vieții, costurile îngrijirii informale sau nivelurile variabile de elasticitate la preț și fiscalitate;
- în România, o provocare suplimentară este piața neagră – deși cota sa a scăzut de la 36% în 2010 la aproximativ 8% în 2023, contrabanda a costat bugetul aproximativ 32 mld lei în 11 ani (2012–2023), ceea ce perturbă modelarea efectelor majorărilor de acciză;
- există o nevoie urgentă de realizare a studiilor epidemiologice sistematice, care să permită verificarea simulărilor teoretice pe baza datelor reale de vânzări și de sănătate colectate pe termen lung.

Prin urmare, medicii și economiștii subliniază că, deși indicatorii actuali sunt optimiști, prioritatea rămâne monitorizarea constantă a pieței și informarea riguroasă a pacienților că singura modalitate de eliminare completă a riscului de sănătate și economic este renunțarea definitivă la dependență.